Turismul pe mare
Turismul în Spania a fost dezvoltat în ultimii ani ai dictaturii lui Francisco Franco, atunci când tara a devenit un loc popular pentru vacantele de vară, în special pentru turistii din Regatul Unit, Franta, Germania si Scandinavia. De atunci Spania a fost a doua cea mai vizitată tară din lume după Franta.
În 2007 aproape 60 de milioane de turisti străini au vizitat Spania, conform Organizatiei Mondiale a Turismului, care are sediul în Madrid.
Originalitatea Spaniei tine esentialmente de caracterul recent , rapid si foarte spectaculos al iesirii sale pe scena turismului international.Inainte de anii 1960-1970 Spania nu a fost frecventata decat de un numar foarte redus de vizitatori, de 200-300000 de vizitatori pe an in anii 1930-1934, atrasi mai ales de turism cultural si urban in Catalonia, Madrid si Andaluzia sin u de catre plajele maritime.Apoi, dupa o lunga intrerupere cauzata de razboiul civil, al II-lea razboi mondial si o perioada de inchistare proprie regimului franchist, Spania se deschide cererii straine cu un soi de virginitate turistica , factor de succes si de dificultai in acelasi timp.
Treptat numarul turistilor a devenit tot mai mare, fapt care a determinat o veritabila schimbare a in cadrul economiei si societatii spaniole. In perioada 1950-1986, timp in care totalul sosirilor turistilor straini la frontierele sale s-a multiplicatcu 60, s-au succedat trei faze, cu ritmuri diferite:
- faza exploziva , pana in 1965, cu enorme cresteri de la un an la altul, in 15 ani , totalul intrarilor a crescut de 19 ori,
- o faza de consolidare, intre 1965-1973, in care indicele de multiplicare a fost de 2,5 si cresterile anuale mai rezonabile,
- o faza de incertitudine ,consecutive crizei mondiale, inceputa din 1973-1974, cu un indice de multiplicare doar de 1,4 intre 1973-1986, ca rezultat al alternantei de reculuri si relansari, uneori spectaculoase, ca in 1986.
In anul 1986 totalul vizitatorilor straini a fost de 47.3 milioane, din care aproape 29 milioane in sejur turistic efectiv,capacitatea hoteliera a crescut proportional, atingand 845000 paturi in 1985, la care se adaugau 400000 locuri in campinguri. In 1995, Spania a inregistrat 43.2 mil turisti straini, capacitatea sa hoteliera a crescut la 1 180 220 numar de paturi in hoteluri si unitati asimilate. Spania cauta sa dezvolte un turism cultural , favorizand rasele si zonele din interior. Jocurile Olimpice de la Barcelona ca si Expozitia Universala de la Sevilla au generat cresteri ale fluxurilor turistice.
Concret este ca Spania a avut un success deosebit ceea ce a determinat a fi prima destinatie pentru vacante a clientelei europene. Succesul acestei dezvoltari spectaculoase este determinat de : proximitatea zonelor de provenienta a turistilor, peisajele, raurile, atractivitatea climatica, factori istorici si culturali, politici, sociali si economici.
In acest ansamblu, trei elemente au jucat un rol essential:
- vointa regimului generalului Franco de a revalorize imaginea exterioara a tarii , de a se deschide strainatatii si de a diversifica bazele economice ale dezvoltarii , dupa o lunga perioada de izolare.
- un regim juridic extrem de favorabil investitiilor si diverselor interventii ale intreprinzatorilor si particularilor straini, pentru transportul , organizarea voiajelor, si sectorul hotelier, cat si pentru realizarea si achizitionarea domeniilor imobiliare , in Germania, legea Strauss a scutit de impozit , intre 1968-1973, investitiile imobiliare realizate in Spania, cu titlul de ajutor al Lumii a treia.
- atractia exercitata de nivelul de schimb valutar favorabil vizitatorilor straini in primele doua dece nii , prin preturile mai scazute decat in tarile de rezidenta, atat pentru achizitiile funciare si imobiliare cat si pentru costurile de constructie , prestatiile turistice si consumul cotidian.